"Operă de moralist? Literatură? Filozofie? Poate că cel mai corect ar fi să numim paginile Caietelor lui Cioran jurnalul condiţiei umane. Nimeni n-a vorbit cu atata sinceritate, cu atata vervă si har pentru fiecare dintre noi. Niciodată inteligenţa n-a fost mai destrăbălată ca in paginile acestui Cioran in pijama, decontractat, eliberat de rigorile si eleganţa «marelui stil» din cărţile sale antume. Niciodată un necunoscut, punand pe hartie doar pentru el cele mai necenzurate ganduri care i-au trecut prin cap, n-a reuşit să-ţi devină cel mai apropiat prieten. Nu există o altă carte pe care s-o fi recitit de-atatea ori. O tin pe noptiera mea. Pentru că sunt convins că nimeni, in spaţiul laic al existenţei noastre, nu ne-a fost atat de aproape si nu ne-a eliberat mai eficace, dinlăuntrul singurătăţilor si spaimelor lui, de singurătătile si spaimele noastre. Dacă ar fi ştiut – cand işi rumega in acest jurnal disperările, mefienţele, dezamăgirile, apetitul şi sila de glorie, tortura plictiselii, bucuria de a trăi şi scarba de semeni – ce mulţime nesfarşită de prieteni se aduna la porţile scrisului lui!“ (Gabriel LIICEANU)
