Traducere de Tudor Călin Zarojanu
„Lumea viitorului va fi o luptă încă mai istovitoare cu limitele inteligenței noastre, iar nu un hamac confortabil în care să lenevim, așteptând să fim serviți de sclavii noștri roboți." — NORBERT WIENER
Norbert Wiener, numit, pe drept cuvânt, părintele ciberneticii, și-a sintetizat ideile și perspectiva asupra noii științe în această carte-testament, care pune în lumină punctele de coliziune dintre cibernetică și întrebările fundamentale ale religiei.
Dumnezeu şi Golemul este o carte cu valențe profetice, care ne proiectează într-un viitor distopic, unde inteligența artificială va schimba dramatic evoluția umanității. Dacă Dumnezeu a creat omul după chipul și asemănarea sa, atunci robotul nu este și el o creație după chipul și asemănarea omului? Să fie omul ucenicul vrăjitor care și-a devansat deja Creatorul, dar care, la rândul său, este predestinat să fie depășit de propria creație, un golem modern? Întrebările formulate de Wiener sunt, astăzi, mai actuale ca oricând.
Originea termenului „Golem”
Etimologie: Vine din ebraicul „gōlem”, care înseamnă literalmente „materie brută”, „incomplet” sau „fără formă”.
Biblia: Apare o singură dată în Psalmul 139:16, unde se referă la forma neîmplinită a unei ființe umane.
Talmud: Termenul este asociat cu o ființă creată de om prin metode mistice, dar lipsită de suflet.
Legenda Golemului din Praga
Una dintre cele mai celebre povești despre Golem este cea a rabinului Loew din Praga (sec. XVI):
A creat un om artificial din lut pentru a proteja comunitatea evreiască de persecuții.
Golemul era animat prin scrierea numelui lui Dumnezeu pe un pergament introdus în gură sau scris pe frunte.
Când devenea periculos sau scăpa de sub control, era dezactivat prin ștergerea literei din cuvântul „emet” (adevăr), transformându-l în „met” (moarte).
