Manuscrisul continand memoriile bunicului meu matern s-a păstrat timp de un secol in arhiva familiei. Il public acum pentru prima dată integral, insotit de o serie de fotografii inedite din albumele sale, care ii ilustrează in detaliu relatările. Un asemenea volum alcătuieste o mărturie rară si pretioasă pentru istoric, precum şi pentru antropolog, cu privire la experienta prizonierilor din lagărele Marelui Război. Fără veleităţi literare şi fără a se gandi să-şi publice vreodată notele, căpitanul Constantin Ionescu şi-a scris jurnalul cu sinceritatea aceluia care işi consemnează experienţa de viaţă pentru amintire personală şi eventual pentru urmasi. Dar tocmai aceasta dă valoare memoriilor sale: observaţia atentă, descrierea amănuntită a locurilor şi evenimentelor sub imperiul emoţiilor de moment, critica nedisimulată la adresa comandanţilor incapabili, ironia fină faţă de inamic, compasiunea pentru cei suferinzi, duioşia şi dragostea pentru familie, sentimentele profund umane care exală din fiecare frază, ce nu are nimic grandilocvent şi nu a suferit nici o stilizare, fac din notele căpitanului Constantin Ionescu un document valoros al Primului Război Mondial.
