Renumele lui Sana’i, autorul acestui poem, s-a bazat intotdeauna pe Hadiqa, cea mai cunoscuta, si, in Orient cel putin, de departe cea mai pretuita dintre operele sale. Datorita acestei lucrari el si-a castigat locul in marele trio al maestrilor suf: Sana’i, `Attar si Jalalu’d-Din Rūmi. Sana’i a fost inaintasul celorlalti doi si poate ca cea mai cordiala recunoastere a meritelor lui vine de la succesorul sau, Jalalu’d-Din Rūmi. Acesta spune intr-un poem: „Am parasit fiertura cand inca sta pe foc, Ca sa ascult povestea intreaga a Inteleptului din Ghazna”. „`Attar a fost Spiritul, Sana’i cei doi ochi: Pasim vegheati de Sana’i si `Attar”.Gradina Tainica a Adevarului este unul dintre cele mai apreciate texte initiatice ale scolii sufite. Aveti in maini traducerea sub forma de text a acestui poem pretios, traducere oferita de James Stephenson publicului larg dupa o laborioasa comparare a variilor manuscrise pastrate in biblioteci de renume. Dupa o parte introductiva dedicata proslavirii lui Dumnezeu, Sana’i vorbeste in Gradina Tainica a Adevarului despre neputinta ratiunii de a atinge cunoasterea Lui; despre Unitatea Lui Dumnezeu; despre Dumnezeu ca Prima Cauza si Creator; despre primii pasi ai ascensiunii catre Dumnezeu. O alta parte a textului ii este dedicata Lui Dumnezeu ca Purtator de grija fata de om de-a lungul vietii acestuia si despre Dumnezeu in calitate de calauza pe cale, trebuind mai intai ca propriul Eu omenesc sa fie abandonat, caci unirea cu Domnul este telul. * „De vrei sa-L descrii cu argumente? Vorbirea e o o comparatie iar linistea o parasire a datoriei. Cea mai inalta realizare a ratiunii pe drumul catre El este uimirea; bogatiile oamenilor reprezinta nesatul lor dupa El.”„Nicio minte nu a cunoscut intregul – cunoasterea nu este niciodata insotitorul orbilor, fiind cu totii inselati ca niste smintiti de absurditati inchipuite. Oamenii nu cunosc Esenta Divina; aici filosofii nu pot intra.”„Sa ai cunoasterea inseamna sa ai de asemenea seninatatea muntelui; sa nu te tulburi in nenorocire, nici in fericire. Cunoasterea fara seninatate e o candela neaprinsa, amandoua impreuna sunt ca mierea de albine; mierea fara ceara il intruchipeaza pe cel nobil, ceara fara miere este buna doar pentru ars.” Sanā’ī CUPRINS CUVANT INAINTE 11ABREVIERI 17INTRODUCERE 19 I. Viata autorului 19 II. Manuscrise si litografii 23 III. Istoria textului 27 IV. Comentatorii 39 V. Hadiqatu’L-Haqiqat 44 VI. Prefata lui Sana’i 52GRADINA TAINICA A ADEVARULUI (HADIQATU’ L-HAQIQAT) IN NUMELE LUI DUMNEZEU ATOTMILOSTIVUL, ATOATEMILOSTIVUL 61 Despre cunoasterea lui Dumnezeu 64 Despre afirmarea Unitatii 66 Despre Dumnezeu–Cauza Prima 69 Despre puritatea inimii 71 Despre oamenii orbi si despre cunoasterea elefantului 73 Despre alegoria de mai sus 74 Despre cei care nu iau aminte 75 Despre pasii urcusului 75 Despre protectia si paza Domnului 77 Parabola celor care dau milostenii 78 Despre cauza intretinerii noastre 79 Despre calauzirea corecta 81 Despre predarea sinei 82 Despre maretia Sa 84 Despre ravna serioasa 87 Despre calatorul pe cale 88 Despre a fi tacut 90 Parabola celor care nu iau aminte 91 Parabola ochiului sasiului 92 Din nou despre parabola celor care nu iau aminte 95 Lauda Atotputerniciei Sale 96 Despre proverbe si avertizari 97 Despre nevoia de Dumnezeu 99 Despre injosirea de sine si umilinta 100 Despre dreptatea printului si protectia supusilor sai 103 Despre sarbatorirea laudei Domnului 104 Despre discipolul pios si Marele Invatator 105 Cu privire la casa inselaciunii 107 Despre recunostinta 110 Despre mania si blandetea Sa 111 Despre atotstiinta Sa si despre cunoasterea pe care El o are in privinta mintilor oamenilor 115 Despre binefacerile lui Dumnezeu. Cu adevarat El da cele trebuincioase 117 O poveste (I) 119 O poveste (II) 120 Despre dorinta de Dumnezeu 120 Despre dragoste si insingurare 121 Despre renuntare si ravna aprinsa 124 Despre urmarea caii lumii celeilalte 125 Despre omul invatat si despre cel nebun 129 O poveste (III) 129 Despre increderea in Dumenzeu 131 Despre increderea in Dumnezeu aratata de o batrana 131 [Despre Kalima] 133 Despre interpretarea visului 134 Despre visele cu oameni si vesminte 137 Despre visele cu mestesugari 138 Despre visele cu dobitoace 138 Despre visele cu animale salbatice 139 Despre visele cu lumini si stele 139 Despre incompatibilitatea celor doua salasuri 140 Parabola scolarilor 144 Despre stradania pe calea lui Dumnezeu 145 Despre milostenie si daruri 146 Povestea lui Qais Ibn`Asim 146 Despre prietenia stransa si despre atasament 148 Cel care este indiferent fata de lume capata o „zestre de la Domnul care e mai buna si dureaza o vecie” 151 Despre ascetismul ascetului 151 Despre iubirea fata de lume si felul oamenilor din ea 152 Despre cuvantarile catre Dumnezeu, despre injosire de sine si umilinta 155 Despre participarea inimii la rugaciune 158 Despre nereusita in rugaciune 161 Despre preamarire si lauda 164 Despre saracie si nedumerire 164 Despre a fi fericit in domnul si a fi plin de umilinta in fata lui 165 Despre bunatatea si rasplata Sa 168 Despre intoarcerea la Dumnezeu 170 Cel care se increde in supunerea sa sufera o rana vazuta 171 Despre devotiunea fata de Dumnezeu 172 Despre mila Sa 173 Despre Cel care da hrana si apa 174 Despre multime. Acestia sunt ca vitele – ba chiar cu mult mai rau 175 Despre dorinta de Dumnezeu 176 Despre porunca si hotararea Sa si despre puterea Lui creatoare 178 Despre pomenirea cuvintelor Domnului Atotcunoscator 182 Despre slava Coranului 183 Despre recitarea secretului Coranului 185 Recitarea miracolului savarsit de Coran 188 Despre calauzirea Coranului 189 Despre maretia Coranului. 190 Despre acuzatiile aduse de Cuvantul lui Dumnezeu 192 Despre dulceata Coranului 193 Despre ascultarea Coranului 195 Comparatie intre creatia lui Adam si cea a lui Iisus, fiul Mariei (Pacea sa fie cu amandoi!) 197 Pomenirea profetilor este mai buna decat vorba nebunilor 199
