Cartea semnata de Lucian Maidanuc reprezinta o contributie remarcabila in domeniul buddhismului tibetan. Este prezentata in filigran, pentru prima oara in spatiul romanesc si nu numai, prestigioasa biografie Zangs gling ma a Marelui Maestru Padmasambhava, supranumit si Guru Rinpoche.
Cartea semnata de Lucian Maidanuc reprezinta o contributie remarcabila in domeniul buddhismului tibetan. Este prezentata in filigran, pentru prima oara in spatiul romanesc si nu numai, prestigioasa biografie Zangs gling ma a Marelui Maestru Padmasambhava, supranumit si Guru Rinpoche. Analiza este riguroasa, eleganta, subtila si creioneaza portretul Marelui Maestru, oferind, printr-un gest auroral in cultura romana, traducerea din limba tibetana a fragmentelor-cheie din biografie. Lectura acestei carti constituie fara tagada o piatra de temelie pentru intelegerea buddhismului tibetan. * „Aceasta lucrare nu se multumeste sa ne aduca in fata biografiei marelui maestru care a schimbat definitiv destinul Tibetului, ci isi propune sa ne prezinte portretul sau din perspectiva celor sapte ipostaze in care imaginea lui Padmasambhava apare in Zangs gling ma , „Templul de Arama”. Este vorba despre un portret complex, surprins din sapte unghiuri diferite, intrucat cele sapte ipostaze pot fi comparate cu sapte fatete ale unui diamant: desi fiecare dintre ele are o personalitate distincta si propria sa stralucire, totusi doar impreuna, toate sapte, pot desavarsi frumusetea perfecta, fara nicio umbra sau fisura, cu care diamantul ne incanta ochii." Lucian Maidanuc, lect. univ. dr. asociat, program masteral de Studii Religioase - Texte si Traditii „Abilitatile exceptionale de documentare si cercetare ale dlui. Maidanuc, maturitatea si pertinenta abordarii, subtilitatea si rafinamentul pe care le exprima utilizand un aparat conceptual riguros si sugestiv deopotriva recomanda cu prisosinta aceasta carte drept reper de netagaduit pe harta studiilor tibetane." Madeea Axinciuc, prof. univ. dr., director program masteral de Studii Religioase - Texte si Traditii De ce Religiile lumii ? Pentru ca numai ele dau glas, in mod privilegiat, relatiei cu divinul. Mai presus de cuvinte se afla doar tacerea. Pentru ca intelegem cu adevarat o religie numai atunci cand ea ne ajuta sa o lasam deoparte. Pentru ca nu e potrivit sa credem ca stim atunci cand ne consideram atei, liberi-cugetatori sau credinciosi. Pentru ca exista invatatori si discipoli, cautatori sinceri si calauze cunoscatoare, cercetatori onesti si cititori demni. Pentru ca ni s-au daruit, in diferite locuri si timpuri, invataturi si practici inalte pe care ne putem stradui sa le patrundem. Pentru ca exista un singur loc in care ne putem intalni, acum si in toate timpurile: in ceea ce religiile ne dezvaluie a fi nobletea si desavarsirea omului, in inima lumii. Cuprins Prefata 11 Preambul 16 Multumiri 18 PARTEA INTAI INTRODUCERE Capitolul 1. Consideratii introductive 25 1.1. O uriasa provocare 25 1.2. Scopul lucrarii si metodologia 27 1.3. Limitele lucrarii 30 Capitolul 2. Continut si terminologie 32 2.1. Structura lucrarii 32 2.2. Precizari terminologice 34 2.3. Precizari privind transliterarea cuvintelor tibetane 36 PARTEA A DOUA CONTEXTUL ZANGS GLING MA Capitolul 3. Contextul literar, autorii si contextul istoric 41 3.1. Consideratii introductive 41 3.2. Zangs gling ma ca biografie spirituala ( rnam thar ) 46 3.3. Zangs gling ma ca invatatura-tezaur ( gter ma ) 53 3.4. Descoperitorii de invataturi-tezaur ( gter ston ) 59 3.5. Ye shes mTso rgyal , testatoarea Zangs gling ma 65 3.6. Nyang ral Nyi ma ‘Od zer , descoperitorul Zangs gling ma 68 3.7. Un mare semn de intrebare 71 3.8. Contextul istoric al Zangs gling ma 75 3.9. Concluzii 77 Capitolul 4. Buddhismul Vajrayana: cateva repere esentiale 80 4.1. Consideratii introductive 80 4.2. O abordare diferita: valorificarea naturii umane pe calea implinirii spirituale 83 4.3. Inceputurile buddhismului tantric 86 4.4. Tantra buddhista si tantra hinduista 91 4.5. Mahayana si Vajrayana, intre antinomie si complementaritate 93 4.5.1. Mahayana si Vajrayana in antinomie: speculatia metafizica si experienta nemijlocita 94 4.5.2. Mahayana si Vajrayana in complementaritate: calugarul invatat si yoghinul realizat 99 4.5.3. Elemente ale metafizicii Mahayana adoptate de Vajrayana 103 4.6. Tehnologia iluminarii: upaya, mijloacele iscusite din Vajrayana 107 4.6.1. Elementele de baza ale practicii Vajrayana: o scurta enumerare 108 4.6.2. Elementul central al practicii Vajrayana: yoga divinitatilor 111 4.6.3. Elementul indispensabil al practicii Vajrayana: relatia dintre maestru si discipol 113 4.7. Concluzii: paradoxul tantric 115 PARTEA A TREIA PORTRETUL ISTORIC AL LUI PADMASAMBHAVA Capitolul 5. Imaginea lui Padmasambhava in textele tibetane anterioare Zangs gling ma 121 5.1. Consideratii introductive 121 5.2. Sursele examinate 123 5.3. dBa’ bzhed: Marturia lui dBa’ 124 5.3.1. dBa’ bzhed si legatura cu clanul dBa’ 125 5.3.2. Ce este dBa’ bzhed 127 5.3.3. Padmasambhava in dBa’ bzhed 128 5.3.4. Cateva consideratii in legatura cu dBa’ gSal nang si Padmasambhava 135 5.3.5. Scurte concluzii privind dBa’ bzhed 137 5.4. Cele patru manuscrise Dunhuang 139 5.4.1. Padmasambhava ca vidyadhara si Al Doilea Buddha, in ITJ644 139 5.4.2. Padmasambhava ca maestru al traditiei Vajrakilaya, in PT44 141 5.4.3. Padmasambhava ca autor de comentarii tantrice, in ITJ321 143 5.4.4. Padmasambhava ca imblanzitor de spirite feminine, in PT307 143 5.5. Concluzii 146 PARTEA A PATRA CELE SAPTE IPOSTAZE ALE IMAGINII LUI PADMASAMBHAVA IN ZANGS GLING MA Capitolul 6. Ascetul nebun ( smyon pa ) 151 6.1. Consideratii introductive 151 6.2. O privire generala asupra capitolului 2 din Zangs gling ma 152 6.2.1. Dansul de pe acoperisul palatului 153 6.2.2. Plecarea in exil 159 6.2.3. Sederea in Dumbrava Rece 162 6.2.4. Batalia cu regele malefic 170 6.2.5. Peregrinarile prin campuri funerare 176 6.3. Transformarea in heruka 185 6.3.1. Sensul transformarii in heruka 185 6.3.2. Opt trepte ale transformarii in heruka 188 6.4. O posibila legatura cu traditia smyon pa , nebunii sfinti ai Tibetului 192 6.4.1. Smyon pa , nebunii sfinti din buddhismul tibetan 193 6.4.2. Padmasambhava vazut ca smyon pa 196 6.4.3. Ipoteze privind legatura dintre Padmasambhava si traditia smyon pa 200 6.5. Concluzii 201 Capitolul 7. Discipolul ( slob ma ) 203 7.1. Consideratii introductive 203 7.2. Capitolul 3 din Zangs gling ma : examinarea textului 205 7.2.1. Intalnirea cu maestrul Prabhahasti 205 7.2.2. Intalnirea cu servitoarea Kumari 208 7.2.3. Intalnirea cu Kun dga’ mo si initierea tantrica 210 7.2.4. Primirea invataturilor tantrice de la cei zece maestri 213 7.3. Initierea tantrica in Zangs gling ma 217 7.3.1. Treptele prealabile initierii 217 7.3.2. Calugarita Kun dga’ mo , ca manifestare a Vajrayogini 221 7.3.3. Initierea tantrica: o scurta comparatie intre traditie si textul din Zangs gling ma 224 7.4. Cele zece invataturi tantrice primite de Padmasambhava 228 7.5. Concluzii 231 Capitolul 8. Eroul ( dpa’ bo ) 233 8.1. Consideratii introductive 233 8.2. Prima parte a capitolului 4 din Zangs gling ma : examinarea textului 234 8.2.1. Padmasambhava si Mandarava in pestera din Maratika 235 8.2.2. Prima ardere pe rug, in Za hor 241 8.2.3. A doua ardere pe rug, in Oḍḍiyana 245 8.3. Hayagriva si Vajravarahi, modele divine pentru eroul tantric si eroina tantrica 252 8.4. Arderea pe rug si aparitia din lotus: semnificatii si conexiuni 254 8.5. Karmamudra, poarta spre realizarea suprema 258 8.6. Concluzii 265 Capitolul 9. Imblanzitorul de demoni ( bdud ‘dul ) 267 9.1. Consideratii introductive 267 9.2. Examinarea textelor din Zangs gling ma privind imblanzirea spiritelor 269 9.2.1. Padmasambhava ca bdud ‘dul in Bodhgaya, in partea finala a capitolului 4 269 9.2.2. Padmasambhava ca bdud ‘dul in pestera Yang le shod din Nepal, in capitolul 5 272 9.2.3. Padmasambhava ca bdud ‘dul la sosirea in Tibet, in capitolul 9 278 9.2.4. Padmasambhava ca bdud ‘dul l a prima intalnire cu regele tibetan, in capitolul 10 284 9.2.5. Padmasambhava ca bdud ‘dul in bSam yas , in capitolul 11 288 9.2.6. Padmasambhava ca bdud ‘dul in capitolul 20, cautand gardian pentru bSam yas 291 9.3. Imblanzirea spiritelor in Zangs gling ma: intelesurile ei, personajele si metoda 297 9.3.1. Polaritatea imblanzit versus neimblanzit 297 9.3.2. Intelesurile imblanzirii: subjugare violenta si cucerire non-violenta 300 9.3.3. Imblanzitorul: maestrul 303 9.3.4. Neimblanzitul: cele opt clase de zei si demoni 306 9.3.5. Imblanzitul: dharmapala, protectorii buddhismului 311 9.3.6. Thabs si ‘dul ba: metoda imblanzirii 314 9.4. Imblanzirea spiritelor: compararea textelor din Zangs gling ma cu cele anterioare ei 326 9.5. Imblanzire versus anihilare, din perspectiva abordarii Vajrayana 330 9.6. Concluzii 333 Capitolul 10. Maestrul ( slob dpon ) 336 10.1. Consideratii introductive 336 10.2. Examinarea textelor 338 10.2.1. Acordarea initierii tantrice si transmiterea invataturilor 340 10.2.2. Conducerea ritualurilor tantrice 343 10.2.3. Alcatuirea de practici tantrice 346 10.2.4. Traducerea de texte tantrice 351 10.2.5. Acordarea de invataturi si sfaturi privind conduita 358 10.2.6. Indreptarea incalcarilor de samaya ale discipolilor, prin primirea confesiunii lor 364 10.2.7. Explicarea invataturilor Vajrayana 367 10.3. Cele trei niveluri ale initierii tantrice in Zangs gling ma 369 10.4. Padmasambhava ca detinator al liniei de transmitere si chestiunea legitimitatii 372 10.5. Rolurile maestrului tantric 375 10.6. Adecvarea invataturilor tantrice la nevoile discipolilor 378 10.7. Cateva aspecte privind relatia dintre maestru si discipol in Zangs gling ma 386 10.8. Concluzii 389 Capitolul 11. Atotcunoscatorul ( kun mkhyen ) 392 11.1. Consideratii introductive 392 11.2. Examinarea textelor 396 11.2.1. Cunoasterea trecutului 397 11.2.2. Cunoasterea viitorului 399 11.2.3. Cunoasterea gandurilor celorlalti 403 11.2.4. Folosirea puterilor magice si aparitiilor miraculoase 404 11.2.5. Ascunderea invataturilor gter ma 411 11.3. Cele sase cunoasteri supranaturale ( mngon shes drug ) 419 11.4. Relatia dintre Atotcunoscator ( kun mkhyen ) si vidyadhara ( rig ‘dzin ) 421 11.5. Relatia dintre Atotcunoscator ( kun mkhyen ) si mahasiddha ( grub chen ) 426 11.6. Concluzii 432 Capitolul 12. Iluminatul ( sangs rgyas ) 434 12.1. Consideratii introductive 434 12.2. Aparitia miraculoasa a lui Padmasambhava 435 12.3. Floarea de lotus 438 12.4. Autogenerarea 440 12.5. Padmasambhava ca nirmaṇakaya 442 12.6. Padmasambhava ca emanatie a lui Buddha Amitabha si Avalokitesvara 444 12.7. Concluzii 447 PARTEA A CINCEA IMAGINEA LUI PADMASAMBHAVA, INTRE MIT SI ISTORIE Capitolul 13. Trei portrete ale lui Padmasambhava 451 13.1. Consideratii introductive 451 13.2. Primul portret al lui Padmasambhava, in sapte ipostaze 451 13.3. Al doilea portret: cele opt manifestari ale lui Guru Rinpoche in Zangs gling ma 456 13.4. Al treilea portret: autoportretul lui Padmasambhava, in noua ipostaze 465 Capitolul 14. O privire comparativa intre Zangs gling ma si textele anterioare ei 469 14.1. Punctul de plecare 469 14.2. Compararea textelor 472 14.2.1. Textele cu similaritate semnificativa: imblanzirea spiritelor 473 14.2.2. Textele cu similaritate discutabila 478 14.2.3. Textele cu abordari diametral opuse: pledoariile celor doua tabere adverse 485 14.2.4. Textele care nu au corespondent in Zangs gling ma 488 14.2.5. Concluzii preliminare privind compararea textelor 490 14.3. Chestiunea duratei sederii lui Padmasambhava din Tibet 493 14.3.1. Cele doua pledoarii 493 14.3.2. Padmasambhava in Tibet, inainte de invitarea sa la curtea regala tibetana 498 14.3.3. Sederea lui Padmasambhava in pestera din mChims phu 501 14.3.4. Concilierea divergentelor dintre dBa’ bzhed si Zangs gling ma 507 14.4. Concluzii privind comparatia dintre textele Zangs gling ma si cele anterioare ei 510 Capitolul 15. Trasaturile esentiale ale Zangs gling ma 515 Capitolul 16. Concluzii generale 520 Bibliografie 522
