Unică în acest roman este vocea naratorului său, un amestec de Holden Caulfield și Karl Ove, maghiar și român, idealist și cinic, hibrid în multe sensuri, încercînd să găsească claritatea, fără să știe de ce, dintr-un pur instinct moral și estetic, și fără să știe cum.
"Unică in acest roman este vocea naratorului său, un amestec de Holden Caulfield si Karl Ove, maghiar si roman, idealist si cinic, hibrid in multe sensuri, incercind să găsească claritatea, fără să stie de ce, dintr-un pur instinct moral si estetic, si fără să stie cum. Dacă acceptăm pactul autobiografic al cărtii, atunci intelegem lumea din care a iesit unul dintre poetii cu adevărat originali ai noii generatii. Mărcile lui lirice apar surprinzător si discret, ca mici puncte incandescente, si in proza fluidă si simplă prin care e spusă povestea anilor de rătăcire ai lui Dósa, probabil cel mai important scriitor maghiar de limbă romană de azi.” (Adrian Lăcătus)
