Volumul al doilea cuprinde, în prima lui parte, texte răzlețe din anii 1935-1937 (traduse de Geo Șerban) și, în a doua parte, toate cronicile din 1938 și 1939, plus trei texte în care Sebastian comentează evenimentele politice europene, cu trimiteri la viața muzicală din perioada în care se pregătea Anschlussul (refuzul lui Arturo Toscanini de a mai lua parte la Festivalul de la Salzburg fusese foarte comentat în presa internațională). Cele aproape 150 de cronici muzicale refac imaginea vieții muzicale bucureștene într-o epocă în care la Ateneu sau la Sala Dalles veneau regulat cei mai importanți muzicieni ai lumii.
Recomandari
Cele două volume Bucuriile muzicii (primul apărut in 2017, al doilea in 2018, ambele la Editura Hasefer) cuprind toate cronicile muzicale semnate de Mihail Sebastian cu pseudonimul Flaminius in cotidianul de limbă franceză L’Independance roumaine, intre octombrie 1935 si aprilie 1937, asadar patru stagiuni de concert complete. Dacă textele in limba franceză au fost deja publicate in editia de opere alcătuită de Mihaela Constantinescu-Podocea, Oana Safta si subsemnatul, in cele două volume de la Editura Hasefer aceste texte apar in traducere romanească, pentru prima dată in integralitatea lor. Volumul al doilea cuprinde, in prima lui parte, texte răzlete din anii 1935-1937 (traduse de Geo Serban) si, in a doua parte, toate cronicile din 1938 si 1939, plus trei texte in care Sebastian comentează evenimentele politice europene, cu trimiteri la viata muzicală din perioada in care se pregătea Anschlussul (refuzul lui Arturo Toscanini de a mai lua parte la Festivalul de la Salzburg fusese foarte comentat in presa internatională). Cele aproape 150 de cronici muzicale refac imaginea vietii muzicale bucurestene intr-o epocă in care la Ateneu sau la Sala Dalles veneau regulat cei mai importanti muzicieni ai lumii: Arthur Rubinstein, Wilhelm Backhaus, Clara Haskil, Claudio Arrau, Alfred Cortot, Wilhelm Kempff, Ginette Neveu, Fritz Kreisler, Hermann Scherchen, Felix Weingartner, Ernest Ansermet, Pablo Casals ori Gregor Piatigorsky. Cum in primul volum Geo Serban a selectat si notele cu trimitere la muzică din Jurnalul lui Mihail Sebastian, este la indemină pentru cititor să facă o comparatie intre notatiile diaristului si textele criticului muzical: uneori sint aceleasi formulări, aceleasi nuante care migrează din paginile de notatii intime inspre paginile cotidianului. Volumul are un Argument semnat de Geo Serban (o prefată consistentă cuprinde primul volum) si o postfată a subsemnatului, "Despre finetea intuitiei. Mihail Sebastian printre cronicarii muzicali interbelici“, un studiu care propune un test: am pus fată in fată extrase din cronici semnate de Mihail Sebastian cu analize ale unor comentatori profesionisti notorii in epocă: Miron Grindea, Virgil Gheorghiu, Constantin C. Nottara, Emanoil Ciomac si Cella Delavrancea. Pentru acest test am ales texte referitoare la doi mari pianisti: Clara Haskil (cu ultimele două concerte in Romania, in 1937 si 1938) si Wilhelm Backhaus, specialist in muzica lui Beethoven. Se va putea astfel vedea cit de de departe sau cit de aproape sint aprecierile lui Sebastian de cele ale unor autorităti in materie si in ce măsură ii serveste extraordinara sa intuitie pentru a depăsi lipsa de specializare. Aceste lecturi in paralel ne permit să afirmăm că, in ciuda scrupulelor sale, Mihail Sebastian si-a indeplinit oficiul de cronicar muzical cu modestie si decentă, la un nivel de profesionalism care nu era cu nimic mai prejos decit cel al specialistilor consacrati ai vremii. (observatorcultural.ro)
Recomandari
