Confesiunile unei călugărițe budiste - Ani Choying Drolma | Editura Humanitas

Lotusul se naşte in noroi, dar floarea sa rămane intotdeauna albă şi curată. Asta e cea mai mare provocare pentru noi: să trăim in inima unei probleme, dar să nu fim subminaţi de ea. Fericirea e pretutindeni, accesibilă pentru toţi cei care vor s-o vadă. Secretul fericirii este să preţuieşti. Să ştii cum să fii mulţumit cu ceea ce ai. Budiştilor nu le este deloc frică de moarte: e in mod sigur singura certitudine din viaţă. Are, pe deasupra, o putere fără egal de a-i face pe oameni să privească atent in inima lor şi să decidă ce este esenţial şi ce este superfluu. Think big, start small. Ador această propoziţie. Mi-o repet mie insămi foarte des. De fiecare dată cand mă lansez intr-un nou proiect. Nu m-am gandit niciodată că mi-ar fi imposibil să fac ceva. Nu e aroganţă, ci pur şi simplu incredere in viaţă. In forţa ei. Putem schimba cursul intamplărilor. Fiecare, la nivelul său, poate face lumea mai bună. Lumea are nevoie de sfinţi. Dar are nevoie şi de oameni obişnuiţi, simple fiinţe umane care pot să inţeleagă durerea celorlalţi. Practica budistă ne invaţă să ne privim duşmanul ca pe un invăţător, să profităm de cel care ne provoacă pentru a ne combate propria negativitate. Ca un magnet atras in direcţii opuse, m-am construit in jurul iubirii şi urii, violenţei şi dragostei necondiţionate, limitării şi infinitului. Am fost atrasă intai intr-o parte, apoi in cealaltă, pană cand receptorii mei interni au incetat să intre in panică şi să-mi trimită mesaje contradictorii, pană cand mi-am găsit stabilitatea.