Fluturi este o poveste de iubire spusă altfel. O recomand adeseori celor care au uitat să iubească. Recitesc adesea din ea şi iubirea e la fel de proaspătă. Iubesc iubirea! Adu in viaţa ta lucruri care nu pot fi cumpărate cu bani – ele sunt cele mai valoroase! Ridică-te, imbracă-te frumos şi urmează-ţi visurile! Eşti o minune! Iartă! Iubeşte! Bucură-te!— Hrisostom Filipescu
Scrisul e ca o luptă pe care, dacă o duci la capăt cu demnitate, cu dragoste, cu eroism, cu jertfelnicie, cu atentie, cu devotament faţă de Cel Care ti-a pus pana harului in mana sufletului, fiind deplin constient de valoarea, responsabilitatea si urmările sale, ajungi să transformi vieţile oamenilor. Ca duhovnic al autoarei, eu, unul, consider că ea a avut si are ceva de spus lumii prin frumoasa poveste pe care ne-a impărtăşit-o in Fluturi. Vor fi multe de invătat din carte si mai multe la care se cere profunzime in gandire, dar la sfarsitul povestii va rămane in mintea si in sufletul fiecăruia dintre noi, cei care am ras si am plans pe parcursul cărtii, imaginea frumoasă a omului reprezentat de Irina. Om care a ras, a plans, s-a bucurat, a deznădăjduit, a luptat si s-a resemnat, a murit părerilor altora si a inviat sperantei, si-a rupt sufletul in bucătele mici pentru cine nu a meritat, pentru ca apoi să si-l adune, cand nu se astepta, din sufletele oamenilor care i-au dovedit iubirea. Asta inseamnă a scrie cu adevărat, a scrie cu sufletul tău in sufletul celuilalt.
