În prima serie din prelegeri, Freud analizează trei dintre manifestările majore ale inconștientului – act ratat, vis, nevroză –, subliniind identitatea de structură și conținut dintre ele, precum și ideea că între sănătate și boala psihică deosebirea este doar de grad, nu de natură. În a doua serie sunt expuse idei noi, derivate din a doua teorie despre psihic, precum și reconsiderări ale ideilor inițiale, cum este teoria despre vis.
Recomandari
Ideea de inconștient psihic, preexistentă în cultura psihologică și filosofică a secolului al xix‑lea, este reformulată de freud, pe baza experienței psihoterapeutice, într‑o manieră care o transformă într‑o achiziție definitivă a umanității. Întreg secolul xx o va avea printre ideile dominante. Prezentul volum cuprinde cele două serii de , prin intermediul cărora întemeietorul psihanalizei își propunea să transmită sintetic și accesibil rezultatele cercetărilor sale, nu numai specialiștilor, ci și publicului larg.
În prima serie din prelegeri (1916), freud analizează trei dintre manifestările majore ale inconștientului – act ratat, vis, nevroză –, subliniind identitatea de structură și conținut dintre ele, precum și ideea că între sănătate și boala psihică deosebirea este doar de grad, nu de natură. În a doua serie (1933) sunt expuse idei noi, derivate din a doua teorie despre psihic (1920), precum și reconsiderări ale ideilor inițiale, cum este teoria despre vis. În ultima prelegere, freud insistă asupra apartenenței psihanalizei la categoria concepțiilor științifice despre lume.
Psihanaliza nu a uitat niciodată că există și forțe pulsionale nonsexuale, ea s‑a structurat pe deosebirea clară dintre pulsiunile sexuale și pulsiunile eului și susține, în fața oricărei obiecții, că nevrozele nu își au sursa în sexualitate, ci că ele se datorează conflictului dintre eu și sexualitate - sigmund freud
Cea dintâi intenție a noastră a fost să înțelegem tulburările vieții psihice omenești, deoarece o experiență memorabilă arătase că înțelegerea și vindecarea aproape că se suprapun aici, că de la una la alta duce o cale practicabilă. [...] Dar apoi am realizat relațiile apro- piate, ba chiar identitatea interioară dintre procesele patologice și cele așa‑zis normale, iar psihanaliza a devenit psihologie abisală, și deoarece nimic din ce creează sau fac oamenii nu este inteligibil fără concursul psihologiei, s‑au ivit de la sine aplicările psihanalizei asupra a numeroase domenii ale cunoașterii, îndeosebi ale științelor sociale, care s‑au impus și se cereau prelucrate. [...] - Sigmund freud
Cuprins:
Prelegeri de introducere în psihanaliză (1916-17 [1915-17]) notă introductivă la actuala ediţie în limba română cuvânt înainte (1917) (trad. O. Dascăliţa)
Partea i. Actele ratate (1916 [1915]) (trad. O. Dascăliţa) prelegerea 1. Introducere prelegerea a 2-a. Actele ratate prelegerea a 3-a. Actele ratate (continuare) prelegerea a 4-a. Actele ratate (sfârşit)
Partea a ii-a. Visul (1916 [1915-1916]) (trad. R. Melnicu) prelegerea a 5-a. Dificultăţi şi abordări preliminare prelegerea a 6-a. Premisele şi tehnica interpretării prelegerea a 7-a. Conţinutul manifest al visului şi gândurile latente ale visului prelegerea a 8-a. Visele copiilor prelegerea a 9-a. Cenzura visului prelegerea a 10-a. Simbolistica în vis prelegerea a 11-a. Travaliul visului prelegerea a 12-a. Analize ale unor exemple de vise prelegerea a 13-a. Trăsături arhaice şi infantilismul viselor prelegerea a 14-a. Implinirea dorinţei prelegerea a 15-a. Incertitudini şi critici
Partea a iii-a. Teoria generală a nevrozelor (1917 [1916-17]) (trad. R. Melnicu) prelegerea a 16-a. Psihanaliză şi psihiatrie prelegerea a 17-a. Sensul simptomelor prelegerea a 18-a. Fixarea la traumatism. Inconştientul prelegerea a 19-a. Rezistenţă şi refulare prelegerea a 20-a. Viaţa sexuală a omului prelegerea a 21-a. Dezvoltarea libidoului şi organizări sexuale prelegerea a 22-a. Puncte de vedere asupra dezvoltării şi regresiei. Etiologie prelegerea a 23-a. Căile de formare a simptomului prelegerea a 24-a. Nervozitatea comună prelegerea a 25-a. Angoasa prelegerea a 26-a. Teoria libidoului şi narcisismul prelegerea a 27-a. Transferul prelegerea a 28-a. Terapia analitică prelegeri de introducere în psihanaliză serie nouă, (1933 [1932]) (trad. R. Wilhelm) notă introductivă la actuala ediţie în limba română cuvânt înainte prelegerea a 29-a. Revizuirea teoriei viselor prelegerea a 30-a. Vis şi ocultism prelegerea a 31-a. Descompunerea în elemente a personalităţii psihice prelegerea a 32-a. Angoasă şi viaţă pulsională prelegerea a 33-a. Feminitatea prelegerea a 34-a. Lămuriri, aplicări, orientări prelegerea a 35-a. Despre o concepţie asupra lumii
Bibliografie lista abrevierilor indice acte ratate indice de nume şi termeni
Recomandari
