Cum ajungem sa gandim logic? Cum sa ne educam inteligenta si cum sa atingem succesul in activitatea practica folosindu-ne gandirea in mod eficient? Unul dintre cei mai de seama filosofi ai Americii, John Dewey (1859-1952), reprezentant al unui pragmatism numit „instrumentalism”, a luptat pentru libertatea civila si academica, fondand miscarea Scolii Progresiste si a promovat cu fermitate o abordare stiintifica a dezvoltarii intelectuale.
Cum ajungem sa gandim logic? Cum sa ne educam inteligenta si cum sa atingem succesul in activitatea practica folosindu-ne gandirea in mod eficient? Unul dintre cei mai de seama filosofi ai Americii, John Dewey (1859-1952), reprezentant al unui pragmatism numit „instrumentalism”, a luptat pentru libertatea civila si academica, fondand miscarea Scolii Progresiste si a promovat cu fermitate o abordare stiintifica a dezvoltarii intelectuale. Curiozitatea, jocul, adecvarea cunostintelor la lumea in care traim reprezinta metode care sustin demersul intelectual mult mai mult decat repetarea informatiilor din manual si acumularea excesiva de date. Profesorul spune: «Nu va amintiti ce am invatat din manual saptamana trecuta?» in loc sa spuna: «Nu va amintiti un astfel de lucru pe care l-ati vazut sau auzit?» Drept rezultat, sunt construite in scoala sisteme de cunoastere detasate si independente care umbresc din inertie sistemele experientei obisnuite, in loc sa le largeasca si sa le rafineze. Elevii sunt invatati sa traiasca in doua lumi separate, lumea experientei extrascolare si lumea cartilor si a lectiilor. Pe urma, ne intrebam in mod stupid de ce oare ceea ce se studiaza la scoala conteaza atat de putin in afara.” „In scoala, acumularea de informatii tinde intotdeauna sa se desparta de idealul intelepciunii sau al bunei judecati. Scopul pare sa fie adesea – mai ales la materii ca Geografia – sa faca din elev ceea ce s-a numit «o enciclopedie a informatiilor inutile». «A acoperi materia» este prima necesitate; educatia mintii, a doua. Gandirea, fireste, nu poate merge in gol: sugestiile si rationamentele pot aparea numai intr-o minte care detine informatii de ordin practic.” (John Dewey) Cuprins Prefata la noua editie 9 Prefata la prima editie 11 PARTEA INTAI PROBLEMA EDUCARII GANDIRII Cap.1 CE ESTE GANDIREA ? 15 I. Diferitele sensuri ale gandirii 15 II. Factorul central al gandirii 21 III. Fazele gandirii reflexive 24 IV. Rezumat 27 Cap.2 DE CE GANDIREA REFLEXIVA TREBUIE SA FIE UN SCOP EDUCATIONAL 29 I. Valorile gandirii 29 II. Tendinte ce necesita reglementari permanente 35 Cap.3 CALITATI INNASCUTE IN EDUCAREA GANDIRII 47 I. Curiozitatea 48 II. Sugestia 52 III. Regularitatea 59 IV. Cateva concluzii despre educatie 64 Cap. CONDITIILE SCOLII SI EDUCAREA GANDIRII 67 I. Introducere: metode si conditii 67 II. Influenta deprinderilor altora 70 III. Influenta naturii studiilor 73 IV. Influenta scopurilor si idealurilor curente 76 PARTEA A DOUA CONSIDERATII LOGICE Cap.5 PROCESUL SI REZULTATUL ACTIVITATII REFLEXIVE. PROCESUL PSIHOLOGIC SI FORMA LOGICA 83 I. Gandirea ca eveniment formal si real 83 II. Educatia in relatie cu forma 90 III. Disciplina si libertatea 97 Cap.6 EXEMPLE DE INFERENTA SI TESTARE 103 I. Ilustrari ale activitatii reflexive 103 II. Inferenta necunoscutului 106 III. Gandirea avanseaza de la o situatie echivoca la una clara 110 Cap.7 ANALIZA GANDIRII REFLEXIVE 113 I. Faptele si ideile 113 II. Functiile esentiale ale activitatii reflexive 117 Cap.8 LOCUL JUDECATII IN ACTIVITATEA REFLEXIVA 129 I. Cei trei factori ai judecatii 129 II. Analiza si sinteza: cele doua functii ale judecatii 136 Cap.9 INTELEGEREA: IDEILE SI SENSURILE 143 I. Ideile ca sugestii si conjecturi 143 II. Lucrurile si sensurile 147 III. Procesul prin care lucrurile capata sens 151 Cap.10 INTELEGEREA: CONCEPT SI DEFINITIE 159 I. Natura conceptelor 159 II. Cum apar conceptele 165 III. Definitia si organizarea sensurilor 169 Cap.11 METODA SISTEMATICA: CONTROLUL DATELOR SI AL DOVEZILOR 175 I. Metoda ca verificare deliberata a faptelor si a ideilor 175 II. Importanta metodei in analiza datelor 178 Cap.12 METODA SISTEMATICA: CON TROLUL RATIONAMEN TELOR SI AL CON CEPTELOR 189 I. Valoarea conceptelor stiintifice 189 II. Aplicatii importante in educatie: inadecvari caracteristice 192 Cap.13 GANDIREA EMPIRICA SI STIINTIFICA 199 I. Ce se intelege prin empiric 199 II. Metoda stiintifica 204 PARTEA A TREIA EDUCAREA GANDIRII Cap.14 ACTIVITATEA SI EDUCAREA GANDIRII 215 I. Stadiul timpuriu de activitate 215 II. Jocul, munca si alte forme de activitate inrudite 219 III. Ocupatii constructive 225 Cap.15 DE LA CONCRET LA ABSTRACT 229 I. Ce e concretul? 229 II. Ce este abstractul? 235 Cap.16 LIMBAJUL SI EDUCAREA GANDIRII 239 I. Limba ca instrument al gandirii 239 II. Abuzul de metode lingvistice in educatie 244 III. Utilizarea limbajului in implicatiile sale educationale 247 Cap.17 OBSERVATIA SI INFORMATIA IN EDUCAREA MINTII 255 I. Natura si valoarea observatiei 255 II. Metode si materiale de observatie in scoala 260 III. Comunicarea informatiei 264 Cap.18 REPRODUCEREA INFORMATIEI SI EDUCAREA GANDIRII 267 I. Ideile false despre reproducerea informatiei 267 II. Functiile reproducerii informatiei 269 III. Dirijarea reproducerii informatiei 275 IV. Functia profesorului 280 V. Aprecierea 283 Cap.19 CATEVA CONCLUZII GENERALE 286 I. Inconstientul si constientul 286 II. Procesul si produsul 290 III. Apropiatul si indepartatul 294
