Numele autorului cartii Fiecare zi, un dar al lui Dumnezeu s‑a pierdut in anonimat. Se cunoaste, in schimb, numele uneia dintre cele mai asidue si mai atente cititoare a acestei carti – nimeni alta decat ultima tarina a Rusiei, Aleksandra Feodorovna. Primise cartea cu putin inainte de cumplitele evenimente care aveau sa se abata asupra Rusiei. Din momentul cand a descoperit‑o, Aleksandra Feodorovna nu s‑a mai despartit de ea pana la sfarsitul vietii. Dovada este jurnalul sfintei imparatese, in care gasim numeroase insemnari referitoare la Fiecare zi, un dar al lui Dumnezeu.
In noiembrie 1917, pe cand se gasea in surghiun la Tobolsk, tarina ii scrie Annei Varubova: "Imi incep ziua cu cartea pe care mi‑ai daruit‑o acum sapte ani. Tin foarte mult la ea, gasesc in ea multe cuvinte de mangaiere”. Imparateasa aderase din toata inima la consideratiile si reflectiile autorului, ramas necunoscut, asupra vietii, asupra credintei si cailor care duc spre mantuire.
Intr‑un alt caiet a insemnat aceste cuvinte: "Credinta ni se va intari in vremuri de suferinta si incercari, daca ne vom da seama ca nu exista nimic care sa nu aiba scop, ca nimic nu este intamplator sau facut pentru a ne vatama, ca totul este dinainte gandit, pentru a ne ajuta sa fim mai buni, pentru a ne trai viata din plin, mai fericiti”.
Nu a fost o intamplare nici ca Aleksandrei Feodorovna i s‑a oferit in dar cartea Fiecare zi, un dar al lui Dumnezeu. Fara indoiala, purtarea de grija dumnezeiasca este cea care a facut ca aceasta carte sa se afle printre cartile cu continut duhovnicesc pe care Familia Imperiala a reusit sa le ia in surghiun. Nu ne indoim ca pentru orice crestin aceasta scriere va fi un reazim si indrumar deopotriva de bun, la bine si la rau, ca pentru sfanta mucenita incoronata.
